Poezie (Astenie?) de primavara

Prefa in piatra ce`a trecut
Ascunde’n san ce a durut
Am fost ce`ai vrut cand ti`a fost greu
Ce`am vrut si eu

Te`a zamilsit blanda natura
Te`a zugravit, in pura
Gura
De floare
Ca un mugur de pe plai
Acea dura, prima nota de nai
In care te`a iubit atat de greu
Eu

Ca parca-i fi un vis croit
Dupa gandirea mea nebuna,
Cu sufletul ca alba luna,
Cu trupul cald si linistit

Si in caverna`absorbitoare
De ai putea sa ‘astupi, ce doare
Iti e usor, numele meu?
Credeam ca iti va fi mai greu

Sarut de crin ce am avut
Pe`acea idée de poet
Desuet
Ascuns si mut
Timid, ti`am spus
Imi amintesc cum ti`a placut
Si`mi amintesc prezentul jos in lut
Nimic in sus

Sarutul tau, fantasma dulce
Inca il simt in vene, curge
Naiv lucid il voi simti
Pana`a veni
Of, magic si laic
Real si tainic
Cotropitor de munte
Cu tatuaj pe frunte
Ce`as vrea sa`mi dai, tu
Ce imi vei da, iubito, nu?

Acel sarut, de n`ar veni
Ce as visa ai fi tot tu
Dar mi`l vei da, iubito, nu?
Ah,si te`as visa si de`ai pleca
Dar sa nu pleci, da?
Ma lupt, promit, sa ma iubesti
De ce pleci?

Ah, frangi mugur de crin
In absolutul tau venin
Letal, iubita mea
Renunti asa usor la ce putea
A fi celest

Visam sa`mbatranesc
Cu tine, dar tu, agnostic, plastic,
Fara sa spui mi`ai spus direct
Somon ce`noata`n sus curent
Pe tine doar mananca`te
Ah, lasa`ma si du`te

Pleaca, ai plecat deja
Nu te merit
Vino`napoi iubita mea
Egoist, te vreau, tacit
Ca bietul pui ce a fost pui
Al nimanui
De mi`ai fi zis ca pleci macar
Sa pot sa te urasc amar
Credeam ca noi putem fi unul
Sa facem totul

Credeam ca trupu`ti gol in pat
Va fi al meu de cucerit
Hulpav pervers de savurat
In rasarit, desi usor nepotrivit
Al, tau, flamand
Iubito, cand?
Vreodata?
Vorbestema`n singuratate
Plang, in gand

Dezradacinat din mine
Ma gandesc, confuz
In detaliu, te iubesc pe tine
Ori e`o simpla runda
In care ma iubesc iubindu`te ursuz
Ca o umbra de umbra
Fara rost, anost
Dar lacrima sarata striga`n glas de privire
Pacatosul realism, iubire

Ce mi`ai dat, fantasmagoric
Fin fir platonic
Dar un adio alegoric?
Nu
Ironic
Tocmai tu
Anaforic
Ti`am zis,
A fost ca`n vis

De ce, de ce ca pleci n`ai spus
In apus
De soare, Doamne
Te urasc
Nu`mi mai pasa
In a singuratatii transa
Te iubesc
Atat de mult
Si`atat de rupt
De lume

Si spanzurandu`ma de cer
In tristul vant de ce`am pierdut
Dar n`am avut
Iti cer
Of, iubita mea,
Nu pleca. Vino
Ai plecat. Vino
Frange`al nepasarii val in vitro
Vii? Vino.
Nu, ma lasi in corzi
Ma refuzi, ca Abel pe Cain in cripta?
Arzi
Fii fericita

In piept, iubito
Al regretelor, viu si mort, mi te`amintesc
In falsul pat de te iubesc
In secunda ce`am pierdut`o
Mai dinainte sa…

Sarutul tau inca pulseaza`n vene
De le`as cresta, il voi simti pe piele?
As face`o, dar …
Poate te voi intalni iar